Săptămâna trecută, amândoi am simțit nevoia să evadăm din oraș, litoralul fiind plin de turiști și drumul spre plaja preferată infernal, ne-am hotărât să plecăm într-o scurtă vacanță… Am ales vacanța la munte și anume stațiunea Sinaia datorită punctelor turistice pe care doream să le vizităm. Doi tineri îndrăgostiți, fără griji și dornici de aventuri, am ales din mers, să ne cazăm în Azuga (doar acolo mai erau locuri libere) dar, după o zi extraordinară petrecută în platoul Munților Bucegi, s-a ivit ocazia de a ne caza exact în Sinaia.
Prima oprire a fost în Bușteni, o stațiune în care deși am fost de multe ori, mi se pare la fel de atractivă. Planul inițial era să urcăm cu telegondola la Sfinxul și Babele dar coada era atât de lungă, încât am ales să profităm de ocazia inedită, de a parcurge două trasee montane cu un 4×4. Atunci l-am cunoscut pe Andrei, cel care organiza trasee pe munte și tot la el am găsit o cameră liberă pentru acea noapte.
Turul cu mașina 4×4 nu credeam că poate fi atât de complex, ne imaginam că ne plimbă puțin, urcă pe munte și ne aduce înapoi… Clar, nu a fost așa! A durat 7 ore și am avut multe opriri, timp de plimbat, de poze…
Instagram – #LETSBEGORGEOUSTRAVEL |
Peștera Ialomiței |
Sfinxul |
A fost o experință de neuitat, nici nu ne-am fi imaginat vreodată că putem vizita acele locuri, mai ales fără o mașină de teren. Seara, extenuați după o zi petrecută pe drum, ne-am odihnit în cadrul Casei Felix.
A doua zi, de dimineață, am pornit spre cota 1400 pentru a servi micul dejun și a urca cu telegondola până la cota 2000.
Sus, era un aer atât de curat și rece, încât am preferat să admirăm peisajul și să ne relaxăm puțin, întinși pe iarbă, admirând frumusețea țării noastre…
Am petrecut ceva timp stând la coadă dar a meritat. Totul era, puțin spus frumos… nu mi-aș fi închipuit vreodată ce bogății ascunde un castel atât de vechi. Stilul, încăperile și pur și simplu pereții…sunt acel model pe care mi-l doream eu pentru viitoarea mea casă. Ghidul turistic ne-a informat despre toate elementele din acel castel, iar simpla poveste m-a fascinat… Curtea castelului este, din nou, un loc pe care l-aș recreea într-o variantă în miniatură, cu fântână arteziană, statui și felinare.
După ora petrecută în castel, La Tunuri am savurat și o felie din tortul Peleș, care a fost absolut delicioasă admirând peisajul fascinant.
Castelul Pelișor, l-am bifat pentru următoarea vacanță de iarnă… și cu “pași mărunți” am plecat spre Predeal pentru a ne caza. Drumul a fost unul “ca de obicei” bară la bară dar aventura noastră nu s-a terminat aici…
Castelul Peles imi doresc si eu foarte mult sa il vad. Imi poti recomanda in ce zi a saptamanii sa merg la castel? Daca iti place sa vizitezi castele, iti recomand(daca nu ai vazut) Castelul Corvinilor.
Foarte frumos articolul!